Nu citesc presa locală decât foarte rar iar când se întâmpla citesc presa din oraşul natal, chiar dacă l-am părăsit de ceva timp şi mă întorc rar de tot acolo. O dată sau de două ori pe an.

Evident că în aceste întoarceri mă întrb dacă s-a schimbat ceva sau nu. într-un fel sau altul acolo mi-am petrecut o copilărie naivă dar fabuloasă. Niciodată nu am urât oraşul şi nu am avut senzaţia că oraşul mic de provincie m-a legat într-un fel de mâini şi de picioare. Câteodată am sentimentul că ,de fapt , m-a protejat de marile tentaţii. Când le-am întâlnit era probabil prea târziu pentru ele. Nu e un motiv de pică. Cumva azi mi-am adus aminte de barza/berzele care aveau cuibul pe hornul unei case din capătul străzii, berze pe care le vedeam cu siguranţă la 15 septembrie şi care plecau în ţarile calde undeva prin octombrie sau cel puţin aşa spuneam de fiecare dată când nu le mai vedeam. Într-un fel sau altul “ţarile calde” au fost pentru mine un tărâm mitic, fără o localizare precisă pe vre-o hartă, un fel de “hic sint leones” fără a cunoaşte expresia respectivă.Le-am văzut din clasa I-a păna in clasa XII-a. Paradoxal am fost in “A” timp de 12 ani :).

Am ajuns la muncă şi la un moment dat am aruncat pe presa locală ce acum se poate accesa pe internet. Am pornit cu Bună Ziua Făgăraş. Uite că aţi aflat şi care e numele oraşului natal cu ocazia asta. Apoi am trecut la Făgăraş Expres unde am citit că Poliţia Făgăraş a efectuat o razie anti-chiul şi că “nici un elev de la Colegiul Naţional Radu Negru nu a fost suprins de razie.” fagaras.jpg 

Nu se ştie dacă respectivii chiuleau sau doar nu au fost prinşi, adică ori sunt mai conştincioşi, ori se feresc mai bine. M-am simţit mândru :). Şi eu am fost la Radu Negru  elev :). Cam la fel de mândru cum eram că săream gardul ca să fumez în acele timpuri ca să fumez:)) Între timp m-am lăsat de fumat, m-am apucat din nou, m-am lăsat din nou. Să mai spun că am luat bac-ul cu notă mare :))).